Etichete

marți, 19 iunie 2012

Bomboane de ciocolata

Simplu, simplu, simplu. Asa pot sa spun daca ma intreaba cineva cum se fac bomboanele raw de ciocolata.
Reteta originala am luat-o de pe blogul Andreei, careia ii multumesc. Prima data cand am facut aceasta reteta nu am avut unt de cocos, dar m-am inspirat din retetele Mihaelei Walter si l-am inlocuit cu stafide si curmale. De data asta am respectat reteta Andreei, dar am adaptat-o putin, asa:
200 gr nuci
4 linguri unt de cocos
4 linguri cacao
4 linguri miere (se pune dupa gust)
sare roz putina
scortisoara, cardamon si piper (dupa gust)
esenta de vanilie.

Am macinat nucile pana a rezultat faina. Am rasturnat-o intr-un castron si am adaugat untul de cacao pe care, inainte l-am incalzit in putina apa calda (nu fierbinte). Am amestecat bine si am pus apoi, in ordine: cacao, sare, scortisoara, cardamon si miere. Am amestecat cu o lingura pana cand a iesit o pasta usor de modelat. Am facut bilele si le-am tavalit in cacao. Dupa ce am modelat jumatate din compozitie, am adauggat piperul si am facut restul de bomboane. Le-am pus la frigider si ........sunt delicioase.
Imi pare rau ca nu am putut sa fac poze mai bune, dar nu ma pricep.

duminică, 17 iunie 2012

Inghetata

Am admirat inghetatele facute de Camelia Nastase (de exemplu aici) si, dupa ce am incercat mai multe combinatii de inghetata - toate cu un gust foarte bun - m-am oprit la aceasta varianta:
1 banana
1 ceasca zmeura
1-2 linguri miere

Banana am taiat-o felii si am pus-o in congelator, impreuna cu zmeura. Dupa ce au inghetat, le-am pus in robot, plus o lingura de miere de salcam. Am folosit cutitul in forma de S si am amestecat pana ce totul a devenit o crema.
Cand am mancat, am mai adaugat deasupra inca o lingura de miere, pentru ca zmeura este destul de acra, iar mie nu prea imi plac inghetatele acre :).
Pofta buna si multumesc inca o data, Camelia Nastase !

Zmeurata

Va recomand pe caldura asta o zmeurata-limonada numai buna de racorit:

2 lamai
1 ceasca zmeura
indulcitor natural (miere sau extract de stevie)
1,5 l apa plata.

Am stors lamaile, am pasat zmeura, am adaugat 1 lingura de miere de salcam si cateva picatri de extract de stevie, apa........ si gata zmeurata.
Enjoy!

luni, 28 mai 2012

Orez de legume cu sos

Pentru aceasta reteta, despre care am mai scris cu ceva timp in urma, sunt un milion de variante. Eu am ales astazi una dintre ele :).
Baza este formata din:
conopida
1/2 ardei gras rosu
1 ceasca de mazare congelata si apoi decongelata
1 cana de porumb congelat si apoi decongelat
cateva fire de varza alba
1/2 radacina de telina.
Sosul
1 ceasca seminte de floarea soarelui
2-3 linguri de canepa decorticata
2 linguri de ulei de floarea soarelui presat la rece
zeama de la o jumatate de lamaie
1/2 legatura marar
1/2 legatura patrunjel
sare dupa gust
putina apa.

Baza am facut-o punand in robot buchetelele de conopida. Am folosit lama in forma de S si am apasat pe functia "pulse" de cateva ori, pana cand conopida a aratat de un orez. La fel am procedat cu radacina de telina.
Apoi, am tocat ardeiul rosu si am amestecat totul, impreuna cu celelalte ingrediente intr-un castron.
Sosul l-am facut in blende: am pus mai intai semintele de floarea soarelui si canepa. Am maruntit putin patrunjelul si mararul si le-am adaugat in blender impreuna cu celelalte componente ale sosului. Apa am pus la final, cat sa acopere semintele. A iesit destul de moale, ca o maioneza, dar asa am vrut. Mi-a placut mult gustul acrisor pe care l-am obtinut si care se combina foarte bine cu legumele.
Eu sper sa va placa, dar adaptai voi reteta dupa gustul fiecaruia. Se pot pune multe, atat in orez, cat si in sos. De exemplu se poate adauga usturoi sau piper sau orice alta mirodenie va place. 
Pofta buna!

sâmbătă, 5 mai 2012

Limonada si salata de fructe

Caldura mare, Mon cher.
Cele doua retete de azi nu sunt nici inedite si nici speciale, dar m-am gandit sa vi le spun, pentru ca sunt foarte usor de facut, aproape tot timpul avem in casa ingredientele si sunt bune.

Limonada
2 lamai curatate de coaja
1 lingura de miere
1 mana de frunze de menta proaspata
1 varf de lingurita de praf de ghimbir (sau ghimbir proaspat cat o aluna)
3 cani de apa plata (cam 900 ml).

Se amesteca totul in blender. Proportia de apa-lamaie mi se pare foarte potrivita pentru gustul meu. Limonada nu este prea dulce, este chiar acrisoara, dar pe caldura asta nici nu-mi trebuie mai mult. Daca vreti, evident ca puteti pune mai multa miere sau orice alt indulcitor natural. Eu am facut o data aceasta limonata cu goji, cubulete de papaya si cu stafide in loc de miere. Am pastrat-o la frigider de seara pana dimineata si cand am baut mi s-a parut foarte buna. Puteti incerca, merita.
Dupa ce am blenduit totul, am pus strecurat limonada intr-o sticla si a iesit exact 1 litru. Pulpa ramasa, am adaugat-o la salata de fructe de mai jos :). Am pus-o in frigider, iar rece a fost......yummi.








Salata de fructe
2 pere
1 mar golden
1 portocala
1/2 grapefruit
1 mana stafide
pulpa ramasa de la limonada de mai sus.

Pentru salata de fructe alegeti voi ce fructe va plac. Asta este doar ce am avut azi prin camara. In alte dati pun mult mai multe si mai variate, dar nu-i rau nici asa. Ca sa dau putin gust acestei combinatii, am adaugat pulpa de la limonada si am pus stafidele ca sa absoarba din sucul lasat de fructe. Este racoritoare de la menta, este potrivit de dulce datorita perelor si stafidelor, este amaruie de la grapefruit si este acrisoara de la lamaie. 
Oricum, nu ingrasa si potoleste pofta de dulce.
Pofta buna!

duminică, 15 aprilie 2012

Pasca fara aluat

Sarbatori fericite tuturor!

Aceasta este o pasca aproape traditionala, nu este raw si nici macar vegana, dar este atat de buna! Spun aproape traditionala, pentru ca nu are aluat, ci este practic o budinca din branza de vaci. Am avut nevoie de:
- 1 kg branza proaspata de vaci
- 7 oua
- 2-3 linguri iaurt gras sau smantana
- 8 linguri de zahar (nu merge cu miere, din pacate)
- 4 linguri faina sau pesmet
- 180 gr. unt
- 1 lingura praf de copt stins in zeama de lamaie
- stafide, esenta de vanilie si coaja de lamaie.

Am amestecat in robot untul cu zaharul si cu galbenusurile, pana am obtinut o spuma. Am adaugat iaurtul, faina si praful de copt stins si esenta de vanilie. Am amestecat usor si apoi am rasturnat compozitia intr-un alt vas. Am batut albusurile spuma, impreuna cu o lingura de zahar pudra si am incorporat cu restul, fara sa amestec prea tare. Odata cu albusurile am pus si coaja de lamaie.
Cuptorul a fost incins, am uns cu unt si am tapetat cu foarte putina faina o forma de tort cu marginile detasabile si am rasturnat compozitia. Am adaugat stafidele pe care nu le-am pus la inmuiat inainte, pentru ca am vrut ca ele sa absoarba eventuala apa din branza de vaci. Daca branza este foarte bine scursa, atunci se pun stafidele la inmuiat 1-2 ore.
Am lasat la cuptor cu focul mediu, pana am constatat ca s-a copt pasca, capatand culoarea maronie. Eu cred ca am tint-o cam 45-50 de minute. Stiu ca e mult, dar compozitia mi-a iesit destul de apoasa, asa ca de aceea a durat atat. Alta data, in 30 de minute era totul gata. Depinde de cat de moale este compozitia si cat de tare dau focul.
Pasca nu este foarte dulce, asa ca daca este cazul, mariti cantitatea de zahar. Dupa ce s-a copt, se scoate din cuptor si se lasa la racit. Se taie cand este deja rece si se pudreaza eventual cu zahar pudra sau chiar se poate unge cu putina miere.
Pofta buna!

joi, 29 martie 2012

A venit primavara.....

Ce mult ma bucur ca a venit primavara! Pietele incep din nou sa semene cu niste gradini si s-au cam terminat zilele in care ma intrebam de 20 de ori ce sa mai mananc.
Luni am avut inspirata idee de a comanda mancare de la Casa rawz, iar in meniu a fost o supa extraordinara de nuci macadamia (reteta aici), alaturi de bunatati din ciuperci. Ei bine, tanjind de aceasta supa, am constatat ca nu prea am aproape niciun ingredient, dar nu-i nimic, imaginatia sa traiasca.
Iata ce am facut eu (si bine am facut):

Zeama
1 cana migdale
3 linguri ulei masline
4 linguri zeama de lamaie
1 lingurita fulgi de drojdie uscata
1 lingurita rasa de sare
6-7 fire de leurda
1 lingurita sos de soia
750-800 ml apa.

Umplutura:
4 foi mici de stevie
cateva firicele de loboda rosie
1/2 ceasca porumb
1/2 ceasca mazare
1/4 ardei capia

Tehnologia este ca in retea originala, adica am pus in blender ingredientele lichide, apoi migdalele, drojdia si leurda, plus o cana de apa, asa cum a zis Andreea sa fac. Dupa mixare, am adaugat restul de apa si am mai potrivit putin gustul.
Umplutura am taiat-o fin (cu exceptia porumbului si a mazarii) si am amestecat totul. Am lasat supa sa se odihneasca la frigider cam o ora si am savurat-o apoi cat am putut eu de bine.
Diferenta fata de supa din nuci macadamia este foarte mare, pentru ca gusturile sunt diferite, dar pot sa va garantez ca nici supa asta nu-i de lepadat. Are o savoare speciala si este foarte fina. Eu zic ca n-o sa va para rau daca o incercati.
Nu e cazul sa spun ca ingredientele se pot adapta pe gustul fiecaruia si este loc de multa imaginatie si experimentare.





Ei bine, astazi am tot vazut pe Facebook o gramada de feluri de salate facute de fete harnice si cu imaginatie. M-am gandit ca tot m-am aprovizionat eu cu verzituri si am trantit urmatoarea salata:

Sos
1 ceasca seminte floarea soarelui
1/2 cana zeama din supa de mai sus (inainte de a pune umplutura)
7-8 fire leurda
2 linguri ulei floarea sooarelui presat la rece
zeama de lamaie
Am facut totul in blender.

Pentru salata am folosit: salata verde, untisor, ceapa verde, ridichi, rosii cherry, castraveti.

Pofta buna!

miercuri, 21 martie 2012

Pasta de masline

Am foarte lenesa in ultimele 2 luni: nu am mai avut atata grija ce mananc, am mancat mai mult dulce decat este normal, mancarea fara foc a fost mult mai putina decat cea gatita, nu am mai facut smoothie in fiecare dimineata. Bref, am facut prostii.
Astazi am "recuperat" si am facut o pasta de avocado pe care am mancat-o imediat si n-am apucat sa fac poze (am facut foarte putina, cat pentru o persoana, gandindu-ma ca oricum sotul meu nu mananca nimic ce contine avocado).
Seara, i-am facut tot lui o salata de sfecla rosie, ridiche neagra, ustroi dupa gust si putina zeama de lamaie. Fara sare, fara ulei. Este foarte racoritoare, cu conditia sa agreati salatele fara sare. De asemenea, este foarte sanatoasa, curata sangele si da multa energie. De multe ori spun ca mie mi se pare ca sarea diminueaza gustul legumelor crude, dar asta tine doar de gustul meu. Teoria in bucatarie spune altceva, ca sarea potenteaza gustul. Habar n-am, mie-mi plac legumele crude fara sare si cu asta basta.
Am mai facut si pasta de masline, inspirata din retetele de pe blogul Bucurie Bunastare Hrisca:

1 ceasca de masline Kalamata
1 ceasca de samburi de floarea soarelui inmuiate
1/2 ceasca caju neinmuiat
ulei de masline, zeama de lamaie si busuioc uscat, toate dupa gust
3/4 pahar apa.

Am pus totul in blender si am amestecat pana a iesit o pasta fina si gustoasa-gustoasa. Am decorat cu masline si cu doua frunze de spanac :).

Tot nu reusesc sa fac poze frumoase :(.
Pofta buna!

marți, 13 martie 2012

Sfecla rosie

Urmatorul text nu-mi apartine. L-am primit prin mail, si cum mi s-a parut interesant, am zis sa-l citeasca mai multa lume. Din pacate, in mail nu era notata sursa articolului, asa ca nici eu nu stiu nimic despre asta. Este bine ca fiecare sa treaca prin filtrul propriu aceste informatii si sa nu se apuce sa faca tratamente fara sa cunoasca mai multe sau fara sa asculte sfatul celor care se pricep.

 
"Timp de 6 luni, din toamna pana in primavara ,in salata mea zilnica exista sfecla rosie rasa cruda.
Mama mea, cand avea 27 de ani era sa moara de TBC. Medicii ii mai dadusera 3 zile de trait, familia era la capataiul ei , cand a visat-o pe bunica ei care ii intindea o farfurie cu supa.-Ia fetita mea , i-a spus bunica, e supa de sfecla cu usturoi.Mama a povestit visul, bunica mea i-a dat imediat asemenea supa si a continuat sa ii dea in saptamanile urmatoare ...iar mama a mai trait pana la 74 de ani.
 



Imprieteniti-va cu ea! Este o garantie de sanatate pe termen lung


Putina istorie


Leguma banala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut glorios. Descoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in Iran, Babilon si Assiria pentru gustul placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile arabe, unde a devenit si marfa pentru export. Caravanele negustorilor plecau la drum lung spre Grecia antica si Roma, cu desagii incarcati cu marfuri, dar si cu sfecla. O parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. In Grecia, sfecla simboliza starea de conflict. Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se agata o cununa impletita din frunze de sfecla. In Roma, atitudinea fata de sfecla era mai degraba respectuoasa, ea fiind considerata o leguma de lux care nu trebuia sa lipseasca de pe masa. De aceea, imperatorul Tiberius le-a si impus germanilor cuceriti de romani sa plateasca tributul in sfecla. In Romania , sfecla a ajuns in secolul IX, initial in zona Marii Negre, odata cu ridicarea cetatilor grecesti, luand apoi drumul Rusiei. In secolul X, calugarii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea ciorbe si un bors delicios, in vreme ce pentru iernile lungi, sfecla se punea la murat, de regula impreuna cu varza si fructe de padure.
Deseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale. Este adevarat! Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post ii scutea de problemele legate de indigestii sau depuneri de colesterol. La tara se tinea post negru obligatoriu, miercuri si vineri. In seara zilei de marti, se bea ceai din plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic. Seara, iar se bea ceai din mai multe plante (patlagina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica) si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi! Un asemenea regim alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 90 de ani. Poate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale longevitatii, daca vom acorda respect si atentie nemarginitei experiente si intelepciuni populare.

Fisa biografica


Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacina

Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine si microelemente care, spre deosebire de restul legumelor, nu se distrug si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare termica. Folosirea ei in alimentatie are, pe langa virtuti culinare, si virtuti medicale de prevenire a bolilor de sange, deoarece intrece toate legumele (in afara de usturoi) prin continutul de fier. Asimilarea fierului este favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei. In structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul. Lipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce a parului, ingreuneaza procesul de consolidare a fracturilor, provoaca dereglari in activitatea pancreasului. Alt element important este zincul, prezent in cantitati foarte mari. Datorita prezentei lui in alimentatie, functioneaza bine organele de reproducere, se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea parului. Lipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de mangan, care apara ficatul de distrofie adipoasa (lipidoza), scade nivelul de zahar in sange, ajuta in lupta cu scleroza si elimina surplusul de apa din organism. Sfecla contine si iod, care favorizeaza metabolismul, fiindu-le extrem de prielnica persoanelor cu obezitate si care sufera de inhibarea functiilor tiroidei. De nepretuit este rolul iodului si in blocarea cancerului si incetinirea imbatranirii. Celuloza din sfecla scoate din organism toxinele, imbunatateste functionarea tractului intestinal, fiind un remediu redutabil in tratarea obezitatii si constipatiei. Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei: atat tuberculii cat si frunzele.

TRATAMENTE INTERNE


* Alcoolism. Complexul de metode folosite in vindecarea alcoolismului prevede si imbogatirea organismului cu saruri de potasiu, vitamine si alte substante care ajuta la reducerea tendintei irezistibile de a consuma alcool. Cu 30 de minute inainte de masa, se beau 100 ml de suc de sfecla, iar in timpul meselor principale, de 2-3 ori pe zi, se consuma salata de sfecla rasa, fiarta sau coapta in cuptor.
* Amigdalita. In medicina populara, se folosesc mai multe preparate din sfecla, pentru tratarea amigdalitei. Pentru gargara, se foloseste apa calduta in care s-au fiert frunzele sau radacina de sfecla. O alta metoda: se da pe razatoare sfecla cruda, se umple un borcanel de 700 ml, se adauga 2-3 linguri de otet si se lasa la macerat 3 ore, amestecand periodic. Se stoarce sucul si se adauga putina miere de albine. Se face gargara la fiecare 2 ore. Pentru accelerarea vindecarii, in pauze, intre gargare, se mesteca incet cate o felie de sfecla cruda.
* Anemie. Continutul bogat in fier favorizeaza ridicarea nivelului de hemoglobina in sange. Se recomanda consumul zilnic al sfeclei in stare cruda, fiarta sau murata. De 2-3 ori pe zi, se mananca 150 g de salata din sfecla, morcovi si ridiche neagra crude, date prin razatoare, amestecate cu suc de lamaie sau smantana.

Substantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere (dar e preferabil sa fie consumata cruda)

* Bronsita cronica. Se stoarce sucul dintr-un kilogram de sfecla, se amesteca cu 1 kg miere de albine, 500 ml vin rosu de casa, un pahar de suc de morcov si 1 kg de piersici curatate de samburi si taiate felii. Se pune totul intr-un borcan de sticla, care se introduce intr-un vas cu apa calduta. Se fierbe 10-12 minute pe baie de aburi dupa primul clocot. Pe parcurs, se amesteca cu o lingura de lemn sterilizata. Se pastreaza in frigider. Se beau cate 75 g dimineata, pe nemancate, dupa care se mananca o bucatica de unt. Doza obtinuta este pentru o singura persoana. Ajuta si la vindecarea diferitelor afectiuni ale aparatului respirator, provocate de raceala, dar si pentru profilaxia lor.
* Constipatie, ocluzii intestinale, hemoroizi, hipertensiune, varice, aritmie (fibrilatie auriculara).
Se pun la fiert 5 l de apa de izvor, si cand da in clocot se adauga 500-700 g de sfecla tocata si se ia de pe foc. Se infuzeaza 3 ore, apoi se strecoara. Se amesteca cu 150 g de zahar si o lingurita de drojdie uscata si se pune intr-un loc cald, pentru 24-36 de ore. (Tratamentul va avea efect pozitiv numai in caz de renuntare categorica la bauturile alcoolice, inclusiv berea . Dupa 2-3 pahare de vin sau bere, bolile ocupa din nou pozitiile castigate si tratamentul trebuie inceput de la zero.) Impreuna cu sfecla, in apa puteti sa adaugati si plante medicinale pentru afectiunile de care suferiti, de exemplu: matase de porumb, paducel, flori de castan etc. Dupa stoarcerea lichidului, din sfecla ramasa se modeleaza bilute de marimea corcoduselor si se pastreaza in frigider sau in congelator (daca sunt multe). Dimineata, pe nemancate, se beau 300 ml de suc fermentat de sfecla. Daca dupa 30-45 de minute apare senzatia de foame, se mesteca incet si se inghite cate o biluta de sfecla. Procedeul se repeta ori de cate ori apare senzatia de foame. Daca ea nu dispare dupa consumul a 7-10 bilute de sfecla, se pot consuma si alte alimente.
* Curatarea organismului de metale grele si radioactive, dizolvarea placilor aterosclerotice din vasele sanguine. Se prepara un amestec din cantitati egale de sucuri din sfecla, morcov si ridiche neagra. Amestecul se toarna in sticle de culoare inchisa si se tine 3 ore in cuptorul incalzit slab. Se bea de trei ori pe zi cate o lingura, intre mese.
* Curatirea sangelui, intarirea imunitatii. 500 g de sfecla si 500 g de morcov se taie marunt. Peste legume se toarna apa clocotita cat sa le acopere (cu 2 degete) si se fierb pe foc mic timp de 30 de minute. Cand legumele sunt fierte, se adauga cate o cana de stafide si caise uscate si se lasa sa mai fiarba 5 minute. Dupa racire, preparatul se amesteca cu 2 linguri de miere de albine si se lasa pentru 12 ore la racoare. Se consuma de trei ori pe zi, cate 100-150 g, timp de o luna. Preparatul ajuta si la restabilirea fortelor organismului slabit dupa o boala grea.
* Depuneri de colesterol, constipatie. Trei litri de apa rece se toarna peste 1 kg de sfecla taiata marunt. Se adauga 6-8 crengute de urzica sau 2-3 frunze tinere de hrean. Urzica se schimba zilnic. Componentele se pun in camara, intr-un borcan. Se bea cate un pahar, de trei ori pe zi.
* Dezintoxicare - un pahar de frunze de sfecla tocate se amesteca cu un pahar de zahar si 3 litri de zer. Amestecul se pune la fermentat in loc cald, ferit de lumina, acoperit cu 3 straturi de tifon. Dupa doua saptamani se strecoara. Se beau cate unul, apoi cate doua pahare pe zi.
* Disbacterioza. Flora intestinala se restabileste cel mai rapid daca se consuma sfecla marinata. Modul de preparare: sfecla spalata bine se fierbe, se raceste, se curata de coaja si se taie felii subtiri. Inainte de a pune feliile in borcan, sfecla se cantareste. Pentru un kilogram de sfecla este nevoie de 1 litru de apa, 2 pahare de otet de mere, cate o lingurita de sare si zahar, 10 boabe de piper negru, 6 cuisoare si 2 foi de dafin. Marinata se aduce pana la punctul de fierbere si se tine pe foc slab, 3-5 minute. Otetul se adauga dupa racire. Marinata se toarna in borcan peste feliile de sfecla. Se pastreaza la rece..
* Gripa, raceala. Se amesteca 300 g suc de sfecla cu 200 g suc de rosii, cu sucul dintr-o lamaie, 5 linguri suc de ceapa, 4 crengute de menta, sare, zahar si piper negru macinat (dupa gust). Dupa 2 ore, se scoate menta si se beau cate 50 ml suc cu inghitituri mici, intre mesele principale.
* Hipertensiune. In medicina populara gasim foarte multe retete pentru reglarea tensiunii, in care ingredientul principal este sfecla. Se amesteca in parti egale suc de sfecla cu miere de albine si se beau cate 2 linguri de trei ori pe zi. In loc de miere, puteti sa-l amestecati cu suc de paducel.





* Hipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. Se storc 300 ml suc de sfecla, se amesteca cu sucul dintr-o lamaie, 1,5 l de apa si 300 g de zahar sau miere de albine. Se tin ingredientele intr-un borcan de 3 l, acoperit cu tifon, intr-un loc cald, pentru fermentatie. Lichidul (gen sampanie) nu se pastreaza la frigider. Se beau, de 3-4 ori pe zi, cate 100-150 ml. Regleaza tensiunea arteriala, dispar durerile de cap si vajaiturile.
* Litiaza renala. Se taie in felii subtiri 3-4 sfecle de marime medie, curatate de coaja. Se pun intr-un borcan de trei litri. Se toarna deasupra apa rece de izvor, in asa fel ca sa ramana un loc gol de 2-3 degete. Pe gura borcanului se pune un strat de tifon. Timp de 7-8 zile, borcanul se lasa la temperatura camerei, amestecand continutul zilnic, cu o lingura de lemn, apoi lichidul se strecoara in alt vas si se pastreaza in frigider. Preparatul se bea fara restrictii. Intre timp, se prepara o alta portie de bautura. In 5-6 luni, in afara de curatarea rinichilor de nisip, este posibila si imbunatatirea digestiei si reglarea tensiunii arteriale.
* Menopauza. Deseori, in perioada climacterica apar diferite dereglari, mai ales menstruatii abundente, cand se pierd cantitati mari de fier. Se bea suc de sfecla in portii mici (75-100 ml) de 2-3 ori pe zi.
* Pietre in colecist. Ca sa eliminati pietrele din colecist, concomitent cu alte metode, se foloseste si siropul de sfecla. Un kg de sfecla taiata felii subtiri se fierbe in 2 litri de apa, pana se obtine un sirop concentrat. Se beau cate 150 ml, de patru ori pe zi, cu 40 de minute inainte de masa.

TRATAMENTE EXTERNE


* Guturai. Se pun in nas picaturi de suc de sfecla. Pentru cei mai mici, sucul se amesteca cu apa fiarta si racita, ca sa nu-i usture tare.
* Lichen, eczeme, arsuri. Se aplica terciul din sfecla timp de 4-7 zile. Cataplasma se schimba de 5 ori pe zi. Pe arsuri, se pot aplica si frunzele de sfecla strivite in palme.
* Limfostaza (elefantiazis). Edemul limfatic al picioarelor necesita un complex intreg de tratamente, printre care si comprese cu celuloza din sfecla ramasa dupa stoarcerea sucului. In acelasi timp, se bea si infuzie din frunze de patlagina. O lingura de frunze se infuzeaza in 250 ml apa fierbinte, pana la racire. Se imparte in 2 doze si se bea dimineata si seara, cu 30 de minute inainte de masa.
* Mastopatie. Terciul din sfecla tocata, pus intr-un tifon, se aplica pe locul bolnav, zilnic, 40-50 de minute.. In acelasi timp se beau cate 50 ml de suc, de doua ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, timp de 25 de zile.
* Paradontoza. Se rade sfecla pe razatoarea mica. Terciul obtinut se aplica pe gingiile bolnave si se tine 25-30 de minute. Imbunatatirea se observa peste 5-7 zile, dar tratamentul trebuie repetat cateva saptamani (in functie de vechimea afectiunilor).

Test de sanatate cu suc de sfecla


Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei




Sfecla contine multe substante benefice (betanina, saruri de potasiu) care au efecte pozitive asupra tensiunii arteriale, asupra nivelului de colesterol, a metabolismului lipidic in celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari. De regula, se stie ca sucurile de legume se beau imediat dupa ce au fost stoarse. Nu e si cazul sucului de sfecla, care nu se bea imediat, ci trebuie lasat 2-3 ore ca sa se evapore unele ingrediente ce produc efecte negative (dureri de cap, stari de greata etc.). Cu ajutorul sucului de sfecla ne putem testa starea de sanatate, facand un exercitiu simplu. Se beau 100 ml suc de sfecla si se mananca o salata de sfecla cruda, data prin razatoarea fina. Se urmaresc schimbarile de culoare a urinei. Daca nu sunt prezente afectiuni serioase de sanatate, culoarea nu se schimba. Daca sunt probleme de sanatate, urina capata culoarea sucului de sfecla.

Vin tonic din sfecla


In medicina populara, se foloseste din batrani o reteta cu actiune tonica generala, care se numeste "7 pahare". Se amesteca in cantitati egale cate 250 ml sucuri de: sfecla, morcov, ridiche neagra, usturoi, lamaie, miere de albine si vin rosu dulce (cabernet). Amestecul se pastreaza in vase de sticla, in frigider. Se beau cate 50 ml, de trei ori pe zi. Cantitatea - 1750 ml - reprezinta o cura care se repeta de cinci ori pe an, cu pauze de 3-4 saptamani.
Preparatul se recomanda pentru revitalizarea organismului dupa interventii chirurgicale, chimioterapie si in timpul tratamentelor de lunga durata.

SFECLA si CANCERUL






Folosirea sucului de sfecla in vindecarea bolnavilor de cancer se practica in medicina populara de mii de ani. Pigmentul din planta este actorul principal in lupta cu cancerul. Doza zilnica minima de pigment se afla intr-un kilogram de sfecla, echivalentul a 250-300 ml de suc, care trebuie consumat fara pauze, tot restul vietii. Pigmentul nu este toxic, nu se descompune in procesul de prelucrare termica si nici in procesul de digestie. Calitatile lui terapeutice se pastreaza si dupa fierbere la 100 grade Celsius, timp de 2 ore.
Consumul regulat de sfecla sub orice forma normalizeaza VSH-ul bolnavilor, restabileste apetitul, scade efectele negative ale tratamentelor cu radiatii. Se recomanda feluri de mancare unde sfecla este amestecata cu fulgi de ovaz, hrean, banana sau lapte prins.
In Centrul oncologic de la Moscova, li se prescrie bolnavilor sa consume zilnic cate 250 g de sfecla cruda, data pe razatoare fina, in 3-4 reprize. Daca sfecla cruda nu este acceptata de organismul bolnavului, ea se inlocuieste cu 300 ml de suc. Dupa trei saptamani de administrare, bolnavilor li se imbunatatesc analizele de sange si starea generala de sanatate.
Persoanelor cu cancer mamar si de piele li se aplica, de 4-5 ori pe zi, pansamente cu suc de sfecla, pentru micsorarea locului afectat."

luni, 13 februarie 2012

Iarna si vitamine

Am ajuns astazi zgribulita de la serviciu, dupa ce am asteptat in statia tramvaiului 7 o gramada de timp si apoi am luat metroul, in speranta ca poate-poate ajung mai repede acasa. Asa, per total, Bucurestiul arata foarte frumos, dar se circula greu.
Cum am ajuns acasa, primul gand a fost sa-mi fac un smoothie din super vitamine si iata ce a iesit:
- 1 portocala
- 1 mandarina
- 1/2 grapefruit
- 1 banana
- 2 linguri cu varf de catina
- 1/2 pahar de apa.
Am curatat de coaja fructele, le-am pus in blender, am adaugat catina si apa si am "blenduit" totul pana s-a transformat in minunatia asta.




A iesit aceasta cana de 500 ml plina, plus o jumatate de pahar. Gustul este foarte placut: este dulce ca banana, dar la sfarsit este un pic amarui, ca grapefruit-ul. Am nimerit atat de bine combinatia de gusturi intre dulce-acru-amar! Efectiv este o placere sa bei asa ceva.
Enjoy!

duminică, 29 ianuarie 2012

Un premiu de suflet

Draga Luciana, iti multumesc din suflet pentru acest premiu minunat.


Si acum, intrebarile:
1. Care este reteta mea preferata de mancare postata pe blogul meu?
Reteta pe care am numit-o Simfonia nr.1, adica o salata de sfecla cu alte minunatii - delicioasa. Pe de alta parte, din zecile de retete pe care le fac, eu nu le public decat pe cele care imi plac foarte mult, asa ca tot ce am pus aici imi place.
2. Care este desertul preferat de pe blogul meu?
Hmmm, oscilez intre tarta cu mere si torul de portocale.
3. Ce mancare credeti ca nu ati incerca niciodata sa mancati?
Orice fel de mancare in sange :(.
Regula spune ca trebuie sa trimit acest premiu unor alti prieteni. Mi-e teama ca nu cunosc 10 adrese de bloguri, dar voi incerca:
1. Cristina http://www.cristinaparus.com/
2. Mimi http://hrana-vie.blogspot.com/
3. Sakura http://dpnori.blogspot.com/
4. Angy http://viatasiverdeata.wordpress.com/
5. Mia http://elenanitaibrian.blogspot.com/
Va astept cu drag!